Saturday, December 15, 2007

les hommes qui passent

..oameni care trec si nu se mai intorc.cunoscuti,straini,matusi,unchi ,verisoare,tanti de la magazin.aia batrana cu parul mov,si vecinu de langa.oameni.unii sunt inca langa tine.altii au trecut cu nepasare.,au trecut de tot.cei care trec ar trebui sa lase o dara,asemeni unui melc,dara e intortocheata,un ghem de amintiri ,poze ,inregistrari,scrisori,facturi,felicitari,caietele din clasele primare,certificate de absolvire,certificate de casatorie,iar in final cu stampila de la primar,ca altfel nu se poate certificatul de deces cu stampila cu tus pronuntat ca doar se certifica ca esti dus tay tay,nu degeaba doar pleci asa.oare de ce toate momentele importante din viata ta au nevoie de o stampila de la un primar care nu se mai vede de burta??te nasti,astia iti tzapa o stampila pe o tzidula,faci scoala,iar stampile,te mariti iar stampile.iar cea mai importanta stampila ii aia pe care nu o sa o vezi niciodata,aia care ti se pune pe tzidula numita certificat de deces ca sa fie siguri si in regula cu statul ca tu chiar ti-ai luat talpasita din registre.deci don' primar am o nelamurire,pentru esecuri nu puneti stampila?eu vreau o stampila mare da mare pe un certificat numit certificat de ratat clipe frumoase alaturi de persoane iubite,nepotrivite,sau daca se poate o diploma,ca le cam am in domeniul acesta!?!
va rog sa imi indepliniti cererea cat de curand ,daca nu sunteti plecat in vacanta cand ar trebui sa fiti la munca.astept cu nerabdare aceasta diploma stampilata!
P.S :stampilati tot ce prindeti.si pe voi .stampila sa aveti ca daca nu ,nu va crede nimeni!sfatul medicului psihiatru.
cu stima,iris

Saturday, December 1, 2007

zi de decembrie


zi fada..seaca...prea alba..amintiri sterse..urme in zapada...

Friday, November 30, 2007

Check out my Slide Show!

Check out my Slide Show!

clipe lipite......

..dimineata 30 noiembrie.......ma trezeste zbarnaitul telefonului....raspund...o invalmaseala de cuvinte in cap..nu inteleg nimic..las telefonul pe colt de noptiera....aud de jos din bucatarie vocea mamei..ma striga..e gata ceaiul si painea unsa cu unt si miere..e gustul vesnicelor mele dimineti...zambesc .....
....aceeasi imagine a mansardei cand ma trezesc...geamurile aburite....asternuturile ravasite.,irisi uscati in vaza....cartile imprastiate pe birou,pisicul meu (lampa) tolaneste vesnic in fotoliu....totul e o imagine imbinata din mii de fragmente ...o imagine calda intr-o dimineata de noiembrie...te sarut andrei,azi am examen.ne vedem mai tarziu la un ceai ,la multi ani