Wednesday, January 6, 2010

timpuri noi

a adiat timpul printre noi,printre ganduri,trupuri..

chipuri increstate cu regrete.
fotografii ale trecutului,filmul alb-negru al vietii noastre...

lumini,umbre,lumini,nimic la locul lor...
intuneric in mine,intuneric in tine,intuneric in suflete.
trecut.prezent.iarasi trecut...
derulari.

aceeasi strada,alt timp,alti oameni...
pasi rataciti in neant,
ecouri de demult.

adie vantul printre noi,printre ganduri,trupuri...
aceeasi eu,alt tu...alte timpuri.






20 martie...

sa dai si sa nu ceri

gandurile-ti sunt topite-n asfalt fierbinte
ce-ti imprima vesnic parsivitatea.

ai cerut si nu ai primit.

clocote de furie ti se nasc in vene
vartej de furie trupul tau,iar mintea pamant ars.

tremuri,ceri,nu primesti.

te tarasti catre iertare iar degetele-ti aluneca
te scuipa-n fata viata si-ti urli nevinovatia.

ti s-a cerut si nu ai dat,mai speri..nu primesti.
cu ochii lacomi te agati de crampeie de speranta
iti e sufletul rauri de ura iar ultimul picur de dragoste
ce l-ai avut vreodata a inghetat cand ai uitat sa fii om!

sa stii sa dai si sa nu ceri....

Saturday, April 11, 2009

...

Oare eu sunt cand imi aud pasii pe trotuarul pustiu?

Si daca sunt,atunci sunetul e al pacatelor unui suflet pierdut?

Din nimicul lumii si cel din mine

Stiu tot ce e ascuns dincolo de suflari,

Ce se sting in prafuri ireale ca apoi sa renasca.

Oare cand, in surzenia gandurilor mele, o sa curga soapte?

Soapte, printre care timpul se strecoara misel

Ce storc lacrimi incremenite pe obrazul brazdat de secunde?

Oare daca am sa agat

Un mugur de tristete intr-un zambet,

Acesta il va sterge sau il va impanzi?

Impanzeste zvacnind de amaraciuni curgatoare

Cu viteza intunericului intr-un suflet cu lumina fada.

Oare?

Sunday, December 21, 2008

cu zahar va rog..2 pliculete



..buna dimineata viata!sunt eu tipa aceea de pe strada cu nume"fara nume",de la parter..geamul fara flori albastre de gheata..le-am topit in linguri de abur...sigur ma stii...faceam zgomot cu gandurile mele si deranjam vecinii...nu iti amintesti cand imi licareau ochii de fericire in momentul in care sfarmam praful de pe trotuare,desculta, in cautarea nimicului?sunt eu..stii ca te strigam de multe ori din vene?eram atat de inghetata si scanceam ca un copil fara laptele mamei....
...ma intrebam daca m-ai uitat...mi s-a parut ca te-am vazut intr-o zi intr-o vitrina...dar cand mi-am intors privirea erau doar niste urme de trecut cu pret de 38..atat de mult te-ai ieftinit..si m-am gandit ca poate te confund..am mers mai departe...am oprit in dreptul unui nene cu un papagal verde cu cioc negru...mi-a dat un loz....cu cinspe mii...l-am deschis doar cand am ajuns in cafeneaua de pe colt..acolo unde ne-am baut cafeaua zile intregi si am copiat gandurile frumoase pe foi de aer ce le-am ascuns in borcanul cu zahar...acolo am deschis lozul...scria sa nu uit ca am uscat o floare de gheata in ziarul din 20 martie...sa o i-au de acolo si sa o fac farame....sa le suflu in oglinda...si apoi sa surad ca imi sta bine...
....am facut totul farame de trecut...in oglinda iti era chipul in praful de floare pe care l-am suflat....dar am uitat sa surad...
....surad acum...si pun alta floare de gheata in ziarul de 21 decembrie...am sa il asez pe raftul de sus..acolo langa ceasul albastru cu cadranul ruginit..oprit la 2 :37

...buna dimineata viata,e atat de bine cu tine curgandu-mi prin vene...te invit la o cafea cu lapte..

Wednesday, November 5, 2008

decalogul irisian


1 sa te trezesti,sa te uiti pe geam si daca nu e soare sa te pui la loc,chiar daca nu mai ai somn
2 sa stai doua ore la cafea singura,peretii te inteleg mai bine
3 sa mergi la anatomie la laborator si sa iti imaginezi ca formolul miroase a tuica si sa adormi in picioare de la miros...
4 sa te plimbi noaptea ca nu dai din 5 in 5 m de cocalari...asa poate dai doar de jandarmi beti care au jurat sa apere comunitatea...din birturi ...
5 sa iti amintesti sa uiti ce ai de facut pe maine
6 sa astepti sa citesti ultima pagina din carte si sa fie rupta..iti imaginezi tu ce urmeaza...
7 sa pastrezi mereu un loc gol langa tine la cursuri,niciodata nu stii cand te paleste somnul..
8sa mergi in gara si sa stai pe banca ,desi nu ai sa pleci nicaieri,poate astepti fericirea din trenul vietii
9sa vrei sa lipesti flori de gheata pe termopane,e ca si cum ai freca manganu
10sa zambesti...cineva sigur e trist undeva...

Friday, October 31, 2008

"singuratatea e o tarfa care nu te invinuieste ca esti egoist"


... e un fel de egoism care nu face nici un fel de rau,nimanui.nici tie. irealitate intr-o tarfa de realitate

..de cate ori nu ai privit cum se preling picuri pe geamul troleului,uitand sa te cobori cand trebuia?singuratatea e atunci cand te plimbi in nestire si uiti sa ajungi acasa..cand mergi la scoala cu pasi marunti doar ca sa te
uiti cum se impletesc frunzele in aer...singuratate e un copil la colt de strada cu un pisic in brate...singuratate e o tigara trasa in mii de clipe cand te gandesti ce e fericirea si de ce nu o ai....singuratatea e bucata de trotuar pe care stai si o imparti doar cu praful ....e rujul pe care il lasi pe ceasca dupa ce bei cafeaua...

..si e al dracu de bine.....se suspenda toate intr-un gand ce haladuieste mereu...

Wednesday, October 8, 2008

siret

scriu cu litera mica pentru ca:imi plac lucrurile mici,pentru ca lucrurile simple ascund mai multa fericire decat cele mari,doar trebuie sa stii sa te uiti atent,pentru ca e un defect ce il scriu pe un carton mic ce o sa il vad mare.pentru ca ma obsedeaza cuvantul balamuc,bala sau muc?pentru ca licuricii dau lumina si pentru ca imi leg sireturile de la 4 ani si pentru ca imi place crema de caramel si pentru ca pictez bucati mici de noroi intarit din balti .maruntisuri

Friday, October 3, 2008

o sina spre infinit


exista un loc unde as vrea sa stau pentru eternitate,un loc renegat ,un loc pe post de pres de sters papucii murdari.acolo unde unii vin si altii pleaca ,un istm al trecutului spre prezent,unde destine se intalnesc si se despart.vreau sa stau intr-o gara,intr-un vagon ruginit cu ierburi ce-l sufoca,sa aud cum trecutul se face praf in momentul cand vopseaua se scorojeste si viitorul se leaga odata cu rugina.nu astept nici un tren,nu astept pe nimeni si nimic.poate ma roade asteptarea timpului,ma roade si ma seaca perfiditatea lui.m-am saturat de lumea inconstienta si de traieste-ti clipa ,viata e scurta,dar a masurat-o cineva,in comparatie cu ce e ea scurta?toti se simt ca o furnica in lume.eu vreau sa-mi deapan gandurile aici si amintirile.nimic mai mult.cat despre defectele mele,le urlu,le stiu le scrijelesc in fum.timpul sa treaca asa cum vrea el pe langa mine,sa stau in nestire dar sa nu dau niciodata intr-o inapetenta a gandurilor.uneori ma razvrateam lui,vroiam s ail inghet..dar m-am linistit..uneori chiar il astept cu nerabdare..uneori ma inghet pe mine in speranta sa ma dezghete repede,sa il simt.am ajuns sa il accept.asa cum in loc sa las lumii sa imi arate defectele,le urlu eu.nu vreau sa par modesta,nu sunt,am o limita,dar diferenta e ca stiu ca le am si nu ascund asta.am deraiat putin de la subiect,macazul nu a fost actionat la timp.imi vad viata in vagonul acela,epava a timpului.imi place forfota din gara,oameni care depind de timp,totul e conditionat la ei.pierderea unui tren?spaima,griji,nervi , .urmatorule la 4:20.aceeasi gara ,acelasi peron,aceeasi asteptare,doar zugravite in disperari.
vagonul meu e plin de urme de viata,in el sunt stranse cuvintele a mii si mii de calatori ,navetisti,cersetori,oameni ai trenului,poate candva am fost si eu prin el.cat de aproape e ce a fost. vreau doar un colt din mormanul de rugina...un loc sa -mi pun o lampa..o plita pentru ibricul albastru...si o patura de lana...ganduri in neant.dragostea sa ramana agatata intr-un cui la capatul prispei.aici nu am nevoie de ea.aici astept.aici observ.aici uit .
sinele sunt gandurile mele spre infinit..printre ele nu creste nimic,totul e uscat..petele de motorina sunt greselile mele..iar iarba uscata tot ce ai secat din mine...e liniste pe peronul nelinistii.zarva se domoleste cu un fluier.poate ca acum ai pierdut trenul,nu se mai intoarce,dar mai este altul..eu am sa raman aici sa observ disperarea ta...
un bilet va rog la clasa asteptarii..locul ruginit de la geam domnisoara..singurul ramas..

Saturday, September 27, 2008

pe plaiurile patriei

intr-un satuc transilvanean,Rustiori,obiceiurile oieritului au ramas incremenite in timp.asa a fost acum 200 de ani asa e si acum.te desprinzi usor de lumea din care ai venit,pasind parca intr-un tinut in care domneste pacea ,iar bunatatea s fericirea se citeste pe fata oamenilor,dar pe mainile lor se incrusteaza munca lor de-o viata.
am ajuns alaturi de echipa de filmare,care are ca si proiect un documentar despre transhumanta,pastrarea obiceiurilor si felul in care noile reguli europene ii afecteaza pe acesti oameni.
26 septembrie.ajungem seara in sat pe un drum anevoios de tara.regizorul ne anunta ca o sa vina si ciobanii pentru a se discuta la ce ora e pleaca dimineata spre padure dupa oi.de pe ulita satului ,apar niste oameni inalti si mandrii,oameni de munte ,hotarati la pas si cu zambetul pe buze.ne strangem la o masa in tinda si oamenii se pun pe povestit,asa la un pahar de tuica sa alunece vorbele mai bine.mi-a placut mult felul in care isi ziceau ei ciobani intre ei,cu respect si mandrie ,oameni extraordinari,romani adevarati la care poti vedea devotamentul fata de ceea ce fac,un pragmatism ce se naste din dragostea de glie.asta e Romania adevarata,ascunsa in munti ,departe de jegul in care traim noi ceilalti,aici oamenii sunt liberi,asa au fost stramosii lor,asa sunt si ei.orasul nu e departe,aproximativ o ora,insa totul parca e rupt din operele lui preda,si da aici parca timpul are mai mare rabdrae cu oamenii.mirata,acum realizez cat de nula e realitatea mea,cat totul poate sa fie de simplu in viata si totusi sa fii fericit din putinul pe care il ai.
27 septembrie,dimineata.pornim spre locul unde o sa coboare oile spre sat .lasam asezarile omenesti in spate si o luam pe un drum forestier spre inima padurii.ajunsi la locul stabilit echipa de filmare isi instaleaza echipamentul in asteptarea turmelor ce or sa treaca agale la vale.pe dealuri in fata vezi palcuri de turme cu oi rosii.,ceruite(sheruite).obiceiul ceruitului oilor inseamna vopsirea oilor pentru a fii cat mai frumoase cand coboara in sat,vorba unui cioban -noi le sheruim sa fie mandre ca o mireasa atunci cand ii vine vremea-.imaginea pe deal a oilor rosii pe un fundal verde si sunettul talangilor te duce cu gandul departe spre vremuri de demult.
nu am vazut oameni mai fericiti,mai simpli in port si in gandire,pentru ei munca lor e inaltatoare,nu au grija zilei de maine si nici cea a vietii intregi.au o pace interioara de necrezut,viata invatandu-i greul."personajul principal",un fecior de ciobani pe nume Albin,nume demn de personajele lui creanga,a lasat scoala pentru a duce mai departe legile stramosesti.carte nu are nevoie,viata l-a invatat tot ce trebuie sa stie,a te face domn a spus ca nu e pentru el.fericirea o are aici ,alaturi de animale si ciobanii cu care traieste in pace.viata e modesta, dar "tulvai domne" ca nu se plange nimeni.
doua lumi diferite ce interfereaza pe acelasi pamant,doua lumi a caror protagonisti duc vieti antagonice.ciobanilor, viata le-a aratat cum sa se descurce,insa sunt unii dintre noi care o jumatate de viata nu stiu sa-si tina limba dupa dinti si cred ca stiu ce e viata doar rasfoind niste pagini.
putine randuri dintr-o lume de poveste.am sa ma intorc acolo in iarna si apoi primavara cand urca turmele in munti.

"Dumnezo cu mila si cu oile mandre-n-nainte"

Tuesday, September 16, 2008

Teoria ciorapului intr-un pahar cu lapte.vs.Geneva

cred ca oricat de bata ai fi fost la fizica in generala,o boaba cat de mica sa fi stiut,ca marul cade ca e copt:),tot nu poti sa crezi ce fac sosetarii aia de fizicieni la geneva.dar daca ei pot elabora teorii,eu de ce nu as putea cu mintea mea piticeasca,industrie de ganduri in ritm de tangou
romanesc?
asadar,teoria mea o sa fie prezentata direct pe hartie ca practica nu am apucat sa fac...ca doar deh,. greu cu practica in romania.costurile expermimentului nu ar fii extraordinar de mari,una pereche ciorapi saturati de puturosenia vietii studentesti,dispusi sa o infrunte cu curaj,una badoaca lapte trilu lilu milu si una bucata pahar,de plastic,ca-i mai ieftin.
enuntarea primei legi:intr-un mediu gazos,puturos,ciorapesc ,apare miseleste un pahar cu lapte.picuri se preling pe plasticul transparent ademenind ciorapii.un ciorap pricajit prinde gustul,si cu miscari hipnotizante este inghitit de marele alb..fibrele ciorapului sunt cuprinse rand pe rand de atomii lapticului...parca e o cratita cu zahar ce se topeste..
intr-un sistem termodinamic laptelamic,ciorapul ,in ciuda eforturilor depuse este facut fleasca de laptic
enuntarea legii a doua:starea solida e mai hapciupaliticobengoasa decat cea lichida;nu de alta da despre ultima nu prea se stie mare treaba[.am auzit la cursuri,din greseala].asadar,intr-un mediu in care predomina pahare cu lapte,acelasi ciorap care apare miseleste in prima lege si resuscitat la sfarsitul ei.e protagonistul in partea a doua.cu o miscare de OCO[olimpiada ciorapilor obisnuiti],ciorapul face o tzucahara exceptionala aterizand ata-n lapte.isi elibereaza rapid toxinele de ciora studentesc pastrat cu sfintenie ,scorojit,pana cand ajunge la mam'acasa.cu o lovitura mirobolanta a ciorapului ultimele particule de cazeina sunt facute praf..de acolo denumirea de lapte praf.

Consecinte:1.a se consuma bere ca-i mai ieftina ca un litru de lapte
2.aviz studentilor lenesi:mai trimiteti pachet la mami acasa ciorapii,ca daca nu vedeti ce se intampla..astia o dau in sindromul studputlactamic

Nota1.:romani nu disperati...experimentul de la geneva e un complot ,ca deh doar stiti cate gauri negre are-n cap primu manelar pe care-l vedeti pe strada.

va doresc o zi minunata ,un aer tomnatic cu clabuci de lapte si sosete curate1cu stima si respect,iris

Friday, July 25, 2008

nimic

am vazut ciori croncanind a viata si moarte utopica
am vazut dragostea in mainile tremurande a doi batrani
si ura ce te seaca in ochii unui tanar
am vazut un suflet de copil la colt de strada
pe beton,baltind in balta degtele lui firave pline de mizeria lumii
am vazut in ochii lui speranta de maine si tristetea lui de pana atunci
am vazut oameni storsi de viata si viata lor viata de fluture
am vazut picuri lunecand pe raza de soare si jocuri de lumina fada in ochiul ferestrei
am vazut cerurile pe pamant si pe pamant era raiul,si iadul inghetat in lumi nestiute
mi-am vazut chipul in oglinda,peste ani,si eram eu,copilul daltadat'
am vazut tinerete fara batranete si moartea,mama unei alte vieti

am vazut ce era de vazut,am vazut nimicul si in nimic era totul...si totusi poate am vazut






Thursday, April 24, 2008

flex in plex


dupa absenta indelungata am strans in capul meu mii de articole de ziar...as putea sa intitulez totul ziarul vietii mele...dar e mult prea devreme..si nici nu numar clipele...as vrea poate sa le inghet..dar am intepenit..ma chircesc pe zi ce trece...de ce sa ma gandesc la sfarsit ,de ce sa ma gandesc la viitor,prezentul e aici acum...si maine este viitor.si tiu ce e in viitorul de maine .o sa stau in mansarda si o sa ma holbez la ceasul mare de pe perete sa ma chinui sa inghet o clipa.de ce as face asta?simplu.timpul trece peste mine,iar eu vreau sa trec peste el.ehm.cu ce drept.cu nici unul.si ce..cate nu se intampla fara voia noastra...am motive sa ma suspend..sa las omenirea sa mearga mai departe sa vad pana unde ajunge cu ipocrizia ei.cand o sa fie momentul cand o sa ne dam seama cat de infimi suntem si cat de importanti ne credem fara rost?o sa vina si clipa aia..si atunci cu regrete..generatiile viitoare o sa ne injure ,o sa scuipe pe ceea ce am facut noi si ce am fost...suntem niste jeguri de oameni.iar apa e din plin..dar ne acceptam asa si nu facem nimic sa schimbam ce am gresit.uneori luam alte fete,ne schimbam cica,..dar in noi ramanem la fel.ne schimbam fata de ceilalti.ce pacat.simt cum toti se shimba fata de mine,iar eu raman aceeasi,si nu inteleg de ce.

  • astazi ora 14 .stirile la radio:intr-un oras x din tara noastra poluarea e poluare pana peste cap.adica ,am ajuns asa de "sus" cu asta incat am depasit cota medie de poluare,masurata la 450 u.i .ha!in sfarsit suntem si noi buni la ceva.ne intrecem in prostie.colcaie lumea de jeguri de oameni.

  • in decursul zilei de astazi am schimbat omenirea.am frecat geamuri.multe,inalte,late.geamuri cu pete..nu suport mustele ce fac pe geamuri.vreau muste curate,hipercurate,care sa fie atente unde isi lasa mostenirea,nu pe geamurile mele.in fine.frecam geamuri de zor si deja incepea sa ma doara mana ,mi se inclestau degetele..si injuram,ce nu stiu..poate mustele.dar sa ma gandesc bine pt ce atata truda.mama:lara draga trebuie sa vii mai rpd de la cluj ca o sa trebuiasca sa ma ajuti la curatenie.eu:mama vin,dar ce curatenie ca e tot timpul curat mama:nu ca trebuie curatenie generala ca e pastele !nu mai inteleg.sa incerc sa imi explic.pastele nu vin daca nu e curatenie generala.musafirii vin cu lupa sa vada cat e de curat.se fac teste .se verifica geamurile daca au fost perfect sterse.nu se poate da cioc daca nu ai intors casa cu curu in sus sa faci curatenie.
  • in neintelegerea mea,ii trantesc mamei niste vorbe:stii ce ,o sa se subtieze geamurile de la atata frecat mno si o sa se sparga si intra tot praful in casa !ha degeaba curatenie.esti multumita acum?ca pe mine ma dor mainile de imi vine sa sparg toate geamurile si sa bat mustele da pe toate,nu pe alea hipercurate le las in pace.
  • concluzie:pastele nu vin si ouale nu se inrosesc daca tu nu faci curatenie generala
  • tiparirea articolelor ramase o sa se faca doar dupa ce trece curatenia generala
cu stima,iris

Saturday, December 15, 2007

les hommes qui passent

..oameni care trec si nu se mai intorc.cunoscuti,straini,matusi,unchi ,verisoare,tanti de la magazin.aia batrana cu parul mov,si vecinu de langa.oameni.unii sunt inca langa tine.altii au trecut cu nepasare.,au trecut de tot.cei care trec ar trebui sa lase o dara,asemeni unui melc,dara e intortocheata,un ghem de amintiri ,poze ,inregistrari,scrisori,facturi,felicitari,caietele din clasele primare,certificate de absolvire,certificate de casatorie,iar in final cu stampila de la primar,ca altfel nu se poate certificatul de deces cu stampila cu tus pronuntat ca doar se certifica ca esti dus tay tay,nu degeaba doar pleci asa.oare de ce toate momentele importante din viata ta au nevoie de o stampila de la un primar care nu se mai vede de burta??te nasti,astia iti tzapa o stampila pe o tzidula,faci scoala,iar stampile,te mariti iar stampile.iar cea mai importanta stampila ii aia pe care nu o sa o vezi niciodata,aia care ti se pune pe tzidula numita certificat de deces ca sa fie siguri si in regula cu statul ca tu chiar ti-ai luat talpasita din registre.deci don' primar am o nelamurire,pentru esecuri nu puneti stampila?eu vreau o stampila mare da mare pe un certificat numit certificat de ratat clipe frumoase alaturi de persoane iubite,nepotrivite,sau daca se poate o diploma,ca le cam am in domeniul acesta!?!
va rog sa imi indepliniti cererea cat de curand ,daca nu sunteti plecat in vacanta cand ar trebui sa fiti la munca.astept cu nerabdare aceasta diploma stampilata!
P.S :stampilati tot ce prindeti.si pe voi .stampila sa aveti ca daca nu ,nu va crede nimeni!sfatul medicului psihiatru.
cu stima,iris

Saturday, December 1, 2007

zi de decembrie


zi fada..seaca...prea alba..amintiri sterse..urme in zapada...

Friday, November 30, 2007

Check out my Slide Show!

Check out my Slide Show!

clipe lipite......

..dimineata 30 noiembrie.......ma trezeste zbarnaitul telefonului....raspund...o invalmaseala de cuvinte in cap..nu inteleg nimic..las telefonul pe colt de noptiera....aud de jos din bucatarie vocea mamei..ma striga..e gata ceaiul si painea unsa cu unt si miere..e gustul vesnicelor mele dimineti...zambesc .....
....aceeasi imagine a mansardei cand ma trezesc...geamurile aburite....asternuturile ravasite.,irisi uscati in vaza....cartile imprastiate pe birou,pisicul meu (lampa) tolaneste vesnic in fotoliu....totul e o imagine imbinata din mii de fragmente ...o imagine calda intr-o dimineata de noiembrie...te sarut andrei,azi am examen.ne vedem mai tarziu la un ceai ,la multi ani
Loading...